Cum implementam un obicei?

Implementarea unui obicei nou este uşor de făcut în teorie dar mult mai greu în practică. Se spune că trebuie să faci un lucru aproximativ 20-30 de zile consecutive şi gata, te-ai ales cu un nou obicei. Nimic mai simplu:).
Dar ce te faci când nu reuşeşti să te ţii de decizia luată? Ce faci când mintea găseşte numeroase scuze destul de logice pentru care ar trebui să rămâi aşa cum eşti, cu obiceiurile pe care le ai?
Simplu. Te dai bătut şi abandonezi procesul.
Nu ştiu dacă şi la tine este la fel dar eu aşa păţesc.
Cu toate astea am reuşit să implementez două obiceiuri de care sunt foarte mândru. Pentru mine sunt mari realizări:). Am reuşit să învăţ să trăiesc fără televizor şi să citesc 50 de pagini pe zi.
Poate nu par cine ştie ce realizări dar eu aveam mari probleme în domeniile respective. Nu reuşeam, nici măcar când veneam noapte târziu, să stau fără să mă uit la televizor, măcar 10 minute. Eram practic dependent.
Iar în ceea ce priveşte cititul, câteodată treceau şi luni până reuşeam să citesc o carte. Mereu găseam altceva de făcut iar când mă puneam să citesc mă plictiseam după 10 pagini.
În urma celor două experienţe am reuşit să-mi dau seama ce merge la mine. Ai înţeles bine. Abia acum ştiu cum am făcut că să reuşesc să-mi implementez cele două obiceiuri şi aş vrea să-ţi împărtăşesc şi ţie această informaţie. Poate te va ajuta şi pe tine.
Am observat că simpla decizie de a face ceva nou nu mă ajută prea mult. Mă ţin de ce mi-am propus câteva zile, până dispare motivaţia după care renunţ. Probabil te gândeşti că nu am voinţă şi dacă mi-aş dori ceva cu adevărat aş reuşi. Îmi doresc dar îmi lipseşte continuitatea după ce dispare motivaţia.
Dar am găsit soluţia:).
Aceasta constă în alinierea mai multor factori:
– decizia – “Vreau să fac…….”
– motivul pentru care vrei să faci lucrul respectiv
– mediul trebuie să fie propice pentru desfăşurarea activităţii propuse. Nu te apuci de o activitate nouă când se apropie o perioadă aglomerată pentru tine (sesiune, proiecte, etc.)
– starea ta interioară trebuie să fie cât mai apropiată ca şi caracteristici de o stare de flow. Adică trebuie să fii într-o perioada în care încrederea în tine este crescută şi să nu laşi sentimentele negative să pună stăpânire pe ţine. Să simţi că faci acea activitate cu plăcere şi că ai putea să o faci pentru tot restul vieţii.
– să nu pui presiune pe tine. Dacă reuşeşti să faci ce ţi-ai propus este foarte bine, dacă nu, încerci altădată (poate a intervenit ceva care ţi-a influenţat stare interioară). În cazul în care pui presiune şi eşuezi încrederea în tine va scădea considerabil. Practic faci mai mult rău decât bine.
Nu ştiu dacă m-am făcut înţeles până acum aşa că o să îţi povestesc câte puţin din experienţele mele.
1. Când am renunţat  la televizor practic nu a fost o decizie de moment şi nici măcar nu ăsta era scopul meu. Eu vroiam să mă uit mai puţin la televizor, nu vroiam să renunţ la el pentru că nu credeam că este posibil (era prea mult pentru mine şi cu toate astea am reuşit).
Decizia a fost luată în decursul unei perioade mai îndelungate, timp în care am realizat că sunt dependent de televizor şi că acesta îmi afectează întreagă viaţă (motivul).
Aveam decizia şi motivul dar nu aveam puterea de a realiza acest lucru până când a venit o perioadă când eram puţin ocupat cu alte activităţi care îmi făceau plăcere şi am observar că nu prea m-am uitat la televizor (mediul/momentul potrivit) şi atunci am simţit (starea de flow) că acum este momentul. Am pus mâna pe televizor şi l-am mutat din cameră fără să mă gândesc (nu am pus presiune) că poate mâine va fi nevoie să-l aduc înapoi pentru că nu pot sta fără el.
Am trăit ce am simţit când am simţit fără pic de presiune şi am reuşit ceva măreţ pentru mine.
Pe 6 iulie am făcut 2 ani de când am renunţat la televizor. Nu este vorba că nu mă uit deloc la televizor (la muncă, ori de câte ori am ocazia,  mă uit la televizor) dar am scăpat de dependenţă. Am stat 1 an jumate fără televizor în cameră şi acum îl am pentru că se uită iubita mea, nu pentru că am nevoie de el. Poate crezi că asta este doar o scuză dar eu ştiu ce este în sufletul meu, mă simt eliberat.
2. Obiceiul cu cititul l-am implementat printr-un proces asemănător. Nici în cazul asta nu credeam că aş putea să fac eu aşa ceva, m-aş fi mulţumit cu 50 de pagini pe săptămână. Însă, la un moment dat, am simţit că pot mai mult. Am simţit acea stare de flow, de încredere în mine, momentul era destul de potrivit, motivul este clar (mă ajută foarte mult informaţiile pe care le obţin prin citit) şi nici nu am pus presiune pe mine.
Nu ştiu dacă îl pot numi deja  un obicei ţinând cont că fac asta doar de 14 zile dar simt că peste o lună, un an…….îţi voi povesti cu plăcere despre cărţile pe care am reuşit să le citesc în urma acestui obicei:).
Pe scurt…găseşte momentul propice, simte că poţi să faci lucrul respectiv şi nu te stresa prea tare cu privire la rezultate. Din punctul meu de vedere, abia atunci când reuşeşti să îndeplineşti toate aceste condiţii poţi să începi procesul de implementare a unui nou obicei.
PS: Nu ştiu dacă am folosit corect termenul  “stare de flow” în acest context dar mi s-a părut cel mai potrivit pentru a explica senzaţia pe care trebuie să o ai când implementezi un obicei.
La cât mai multe realizări şi obiceiuri bune!

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *