Mintea iti vrea binele

minteaCand am citit acest lucru pentru prima oara eram putin debusolat. Cum sa-mi vrea mintea binele, cand de fiecare data cand imi propun ceva, ea gaseste, cu usurinta si fara nici o ezitare, scuze care sa ma opreasca?!

Ulterior, dupa ce am aprofundat putin subiectul, am inteles ca mintea este ghidata de subconstientul meu care de-a lungul timpului a acumulat o serie de informatii cu privire la ce-mi place sa fac, ce ma face fericit (sau, mai bine spus, ma facea fericit la momentul respectiv).

Din actiunile mele pe care le faceam cu usurinta si placere mintea mea a conturat o zona de confort. Astfel, in momentul de fata, cand dorintele mele s-au schimbat si vreau sa evoluez, facand lucruri noi, ea intervine si incearca cu orice pret sa ma tina in zona de confort. Acolo unde candva eram fericit.

Mintea nu gandeste logic, ea si-a format o baza de date in urma unor emotii, trairi sentimente pe care le-am avut in trecut.

Nu realizeaza, de exemplu, ca pentru a fi sanatos trebuie sa elimin unele produse din alimentatia mea si sa fac miscare. Ea a invatat ca atunci cand mananc si lenevesc sunt fericit si asta incearca sa ma determine sa fac in continuare.

Este ca un parinte ocrotitor care isi imbraca copilul foarte gros pentru a-l feri de raceala. Parintele, fara doar si poate, doreste binele copilului, dar nu se gandeste ca organismul acestuia, pentru a-si dezvolta sistemul imunitar, trebuie sa lupte din cand in cand cu raceala. Este o protectie care dauneaza.

Se spune ca trebuie sa fii motivat pentru a implementa un obicei nou. Motivatie interioara sau exterioara, fiecare se motiveaza cum poate. Nu discutam acum ce tip de motivatie este mai buna (poti gasi AICI un capitol intreg care trateaza acest subiect).

Dar ce facem cand, desi suntem motivati, nu reusim sa ne tinem de promisiunile facute noua insine si abandonam procesul de implementare a noilor obiceiuri?

Analizand putin motivul pentru care mintea ne cauta mereu scuze ajungem la concluzia ca ea ne sustine sa facem ceea ce ne face fericiti (sau ne facea fericiti). Daca decidem acum sa facem miscare (ceea ce in trecut nu faceam) ea se opune. Nu stie ca miscarea ne va face bine pe viitor. Pur si simplu stie ca acest lucru nu il facem cu placere si cauta scuze plauzibile care sa combata decizia luata constient in momentul prezent.

Deci, solutia pentru a pacali putin subconstientul, determinandu-l sa ne lase sa evoluam, este sa-l reprogramam. Acest lucru se poate face prin afirmatii din care sa reiasa ca ne face placere sa facem miscare (sau orice alt obicei pe care vrem sa-l implementam).

Gandindu-ne “maine iar trebuie sa ma scol cu 30 minute mai devreme pentru a face miscare” nu facem altceva decat sa stimulam mintea sa gaseasca scuze pentru a evita acest lucru. Si cu siguranta va gasi.

In schimb, daca spunem “maine am iar ocazia de a iesi la alergat si de a ma bucura de racoarea diminetii” transmitem subconstientului o stare de bucurie cu privire la actiunea care urmeaza sa o desfasuram. Astfel nu va mai incerca sa gaseasca scuze.

Pentru orice activitatea care dorim sa o facem este bine sa gasim un motiv sau chiar mai multe pentru care facem respectiva activitate cu placere.

Suntem suma tuturor gandurilor pe care le-am avut si le avem. Schimband in mod constient gandirea vom reusi sa reprogramam subconstientul.

Numai ganduri pozitive iti doresc!

Cu drag,

Togan Dragos.

PS: Nu uita sa dai un share pentru ca aceste informatii sa ajunga si la prietenii tai.

dezvoltare personala

PSS: Te invit sa citesti si “Ai grija cu ce-ti hranesti subconstientul“.

Recomandari:

dezvoltare personala

schimband-gandirea_iti-schimbi-viata_2011_mare

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *