Omul si cararile

cararile

  A fost odata un om care a realizat intr-o buna zi ca este inconjurat de o ceata atat de groasa incat nu putea vedea decat numai pe o raza de un metru in jurul lui.

Aceasta ceata era acolo de o buna bucata de vreme dar el nu a reusit sa o vada pana in ziua respectiva deoarece cunostea cateva carari pe care putea sa se deplaseze, pe care le-ar fi putut urma si cu ochii inchisi.

Aceste mici carari si usurinta cu care putea sa le parcurga reprezentau motivul pentru care nu a reusit sa vada ceata de la bun inceput.

Dar in acea zi i-a trecut prin cap o intrebare, la care nu se mai gandise niciodata pana atunci. S-a intrebat daca nu cumva mai exista si alte carari si cum ar fi daca ar incerca sa le descopere.

Incercand sa gaseasca un raspuns la intrebarea sa a inceput sa se uite in jurul lui si atunci a realizat ceata care il inconjoara.

Nu a reusit sa vada nici o alta carare in afara de cele pe care deja le cunostea, dar ceva ii spunea ca s-ar putea sa mai axiste si alte carari. Si atunci si-a amintit ca a auzit povesti despre ele.

Povesti despre oameni care au descoperit carari noi, care duceau in locuri necunoscute. Unele carari duceau pe varful unor munti foarte inalti de unde puteai vedea lumea intreaga, altele serpuiau printre dealuri acoperiti cu flori care mai de care mai frumoase, iar altele duceau spre o intindere mare de apa care parea ca nu se mai termina.

Pana in acea zi crezuse ca acelea nu erau altceva decat simple povesti dar intrebarea care tocmai ii trecuse prin cap il facu sa se indoiasca de acest lucru.

In povestile auzite se spunea ca acele carari care duceau in locurile acelea minunate nu erau usor de urmat pentru ca uneori nu se vedeau clar si te puteai abate de la ele foarte usor.

In acel moment a realizat ca poate si el a dat peste o asemenea carare dar nu a putut sa o observe. Si atunci s-a hotarat sa se uite mai atent la ce se afla in jurul lui.

Zile la rand, in timp ce mergea pe cararile pe care deja le stia, s-a tot uitat un jurul lui dar nu a putut observa mare lucru din cauza cetii care il inconjura. Trecuse saptamani si el tot nu gasise nici o carare, speranta incepuse sa dispara.

Cand, deodata zari chiar langa el o cararuie care abia putea fi observata. Nu mai fusese, de foarte mult timp, nimeni pe ea. Iarba incepuse sa creasca destul de mare si cu siguranta ca daca nu ar fi descoperit-o atunci peste cateva saptamani ar fi disparut complet.

Ore in sir a stat si s-a uitat la ea. Asa de mult si-a dorit sa gaseasca si el o carare si cand o gasise nu putea sa faca altceva decat sa se uite la ea. Parca ceva il oprea sa faca primul pas spre ea.

La inceput nu a stiut ce este dar la un moment dat a realizat ca frica il opreste. In ciuda faptului ca auzise de acele locuri minunate in care pot duce cararile noi, lui ii era frica de ce va gasi daca va urma acea carare.

S-a gandit ca, daca nu ar fi fost ceata atat de groasa si ar fi putut sa vada spre ce se indrepta cararea respectiva, poate ar fi putut sa-si invinga frica si sa porneasca la drum.

A stat cateva zile si s-a rugat ca ceata sa dispara si, spre uimirea lui, ceata sa ridicat si a putut sa vada tot ce se afla in jurul lui. Dar nici asa nu a putut sa-si dea seama unde duce cararea pe care o gasise.

Ea era atat de lunga incat se pierdea in zare.

In acel moment s-a simtit coplesit de gandul ca ar trebui sa strabata o distanta atat de lunga incat s-a hotarat sa renunte.

A revenit la cararile pe care deja le stia.

Ceata nu s-a mai asternut niciodata peste el dar, chiar si asa, nu a mai gasit niciodata o alta carare pentru ca incetase sa mai caute.

De cele mai multe ori este mai bine sa nu stii cat de departe se afla destinatia ta pentru ca daca stii este posibil sa nu pornesti niciodata la drum.

Nu astepta sa se schimbe situatia pentru a actiona pentru ca mereu vei gasi un motiv pentru care sa ramai pe loc.

Actioneaza si automat situatia se va schimba.

Frica nu dispare pana nu o infrunti.

Pentru a inainta este de ajuns sa vezi doar urmatorul pas, nu este nevoie sa vezi tot drumul.

Urmeaza-ti fericirea! – Hai Alaturi De Noi!

Cu drag,

Togan Dragos.

PS: Daca ti-a placut acesta poveste despre omul si cararile lui te rog sa dai un share pentru ca ea sa ajunga la cat mai mult persoane.

arrow4-red

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *